Cele mai mari taine pe care le ascunde drumul Transfăgărășanului. Puțină lume le cunoaște!

O simplă potecă ce urca spre Valea Bâlei avea să devină, în timp record, cu efortul și sacrificiul a sute de oameni, cel mai spectaculos drum de munte din România. Drumul Transfăgărașănalui nu mai este azi cel mai înalt, dar a rămas cel mai frumos și iubit de toți turiștii.

A fost ambiția fostului dictator Nicolae Ceaușescu să străpungă munții prin cele mai înalte locuri din Făgăraș spre Curtea de Argeș. Greu de străbătut azi, închis pe timp de iarnă din cauza riscului mare de prăbușire, drumul Transfăgărășanului ajunge la altitudinea maximă la 2042 de metri, în tunelul Bâlea. Transalpina l-a întrecut pe înălțime, dar niciun alt drum nu poate întrece frumusețea sălbatică a Transfăgărășanului. Iar povestea acestei șosele uimitoare ascunde taine dramatice, pe care puțină lume le știe.

Cel mai dificil drum transmontan din țară, realizat în 5 ani

Drumul Transfăgărășanului a fost realizat în mai puțin de 5 ani, deși conform lucrărilor foarte dificile ar fi trebuit să dureze aproximativ 20 de ani. El a pornit de la o simplă potecă abruptă pe care, de cele mai multe ori, nu se aventurau decât caprele negre și urșii. Traversarea Făgărașilor prin acea zonă nu se făcea nici măcar călare!

Construcția rapidă a fost posibilă datorită armatei, care au lucrat cot la cot cu muncitori și prizonieri aduși din închisori. Șantierul a pornit cu 100 de puncte de lucru concomitent.

Inițial, șoseaua trebuia să aibă o singură bandă de acces, dar după primul an Ceaușescu a cerut să fie lărgită la două benzi. În secret, fostul dictator se temea de invazia armatei URSS și vroia să fie pregătit cu un drum de acces cât mai ușor spre inima țării.

Mulți constructori și soldații au plătit cu viața

Mai bine de jumătate din drumul de 150 de km a fost săpat în stâncile masive de granit, metru cu metru, pe ploaie, pe arșiță, pe furtună și zăpadă. Lucrătorii ar fi trebuit să muncească doar 5 luni pe an, dar lucrările erau extinse până la primele viscole din noiembrie – decembrie. Oamenii lucrau în condiții precare și deosebit de periculoase, se legau cu lanțuri unii de alții să nu cadă în prăpastie și se rugau în fiecare zi pentru viața lor. Două regimente de geniști au dus tot greul și au luptat cu muntele ”ca la război”, după cum scria Nicolae Mazilu în cartea sa, Enigma Transfăgărășanului.

Din nefericire, proiectul aproape imposibil a cerut jertfe umane. Au fost, poate, sute de morți, din ce au povestit martorii, deși statisticile consemnează doar câteva zeci. Multe victime au fost ascunse în hârtii!

Dacă victimele umane au fost trecute sub tăcere de autoritățile comuniste, cifrele impresionante de materiale au fost trâmbițate cu fast. În 4 ani de muncă aproape continuă, militarii au dinamitat 3 milioane de tone de rocă pentru a obține partea cea mai grea a drumului, 92 de km.

Drumul Transfăgărășanului, cele mai frumoase tuneluri

Drumul Transfăgărășanului cuprinde azi cel mai lung tunel rutier din România, tunelul Capra – Bâlea, de 884 de metri lungime. Pe lângă acesta, mai sunt încă patru tuneluri pe care, din orice parte le-ai traversa îți dezvăluie cele mai frumoase peisaje montane din țară.

După ce pericolul invaziei ruse a trecut, Ceaușescu și-a dorit să deschidă la Bâlea cea mai mare stațiune de iarnă din țară, cu 100 de pârtii, hoteluri, restaurante și patinoare, dar bugetul șoselei înghițise deja fonduri foarte mari și planurile stațiunii au fost abandonate.

Dacă vrei să cunoști lucruri despre fauna din România, vezi curiozități despre pisica salbatica, lucruri surprinzatoare despre bursuc sau informații despre vidra.

Vezi si alte locuri de vizitat in Gorj – obiective turistice de neratat!