Ce se face în Săptămâna Mare. Deniile sunt în centrul atenției

Până de Înviere, toată casa trebuie să fie curată. Foarte important este ca, în Săptămâna Mare, să nu se manânce oţet şi nici untdelemn, pentru că lui Iisus I s-a dat oţet în timpul patimilor, iar cu untdelemn a fost uns la coborârea de pe cruce în mormânt. Nici urzici nu se pun la foc în aceste zile, căci cu urzici şi spini a fost lovit Iisus. Iată ce se face în Săptămâna Mare.

Ce se face în Săptămâna Mare

Deniile din Săptămâna Mare atrag o mulţime de credincioşi. În Bucovina, ţinut conservator de tradiţii, Deniile sunt întâmpinate cu un ritual aparte. Până la începerea lor, satele trebuie curăţate şi primenite. Dar ce sunt aceste Denii, care atrag prin forţa lor liniştitoare atâţia oameni? Sunt slujbe pregătitoare, care primenesc sufletul prin reculegere şi rugăciune. Deniile sunt slujbe de seară, ce se ţin după orele 18-19 şi denumirea lor provine din limba slavă, unde cuvântul denii înseamnă zilnic. Şirul lor triumfal începe din Duminica Floriilor, preoţii citind în fiecare seară cânturi, fragmente liturgice din Vechiul Testament, numite paremii. Evangheliile sunt rânduite astfel ca în fiecare zi să fie citită câte una. Iar Joi este Denia Mare, a celor 12 Evanghelii, când se citesc 12 fragmente, cât numărul celor 12 apostoli. Acum este un prilej de bucurie pentru fete mai ales, când stau în genunchi şi se roagă, făcând noduri pe o sforicică, de 12 ori. Nodurile sunt fie dorinţe, fie se fac pentru a le putea desface când avem o problemă grea, în care îi cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Joia Neagră

Joia Mare, a patimilor sau a morţilor, cum mai e numită în popor ultima joi din post, când l-a vândut Iuda pe Hristos, este ziua focului pentru sufletele dispărute dintre cei vii. Se crede că în această zi vin morţii să se încălzească. Toate slujbele, pomenirile şi parastasele începute în prima sâmbătă a Postului Mare durează numai până în această zi. Conform tradiţiei, înroşirea ouălor se face neapărat în Joia Mare, pentru că se spune că ouăle fierte şi vopsite acum se pot păstra pe tot parcursul anului, fără să se strice. Din Joia Mare până la Paşti nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toacă.

Vinerea Seacă

Ultima zi de vineri din Post se numeşte Vinerea Mare, a Paştilor, a Patimilor sau Vinerea Seacă. Este ziua de doliu a creştinătăţii, când a fost răstignit Mântuitorul. În orice biserică este singura zi în care nu se oficiază slujba Liturghiei. În schimb, seara, se oficiază Denia Prohodului, una dintre cele mai spectaculoase denii. Mai întâi, tineri şi bătrâni trec pe sub masa plină de flori, ce simbolizează catafalcul Domnului, numită şi Sfântul Aer. Româncele nu se încumetă nici măcar să facă foc ca să fiarbă sau să coacă ceva în această zi. În Bucovina există obiceiul de a se înconjura casa de trei ori, în zorii zilei, de a se afuma cu tamâie, în credinţa că nici un animal sau insectă nu se va apropia de casă şi de pomi. Acum se ţine post negru, pentru a feri trupul de boli. Este o zi de spovedanie şi împărtăşanie. Conform tradiţiei, Vinerea Mare este şi ziua scăldatului: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece va fi sănătos tot anul.

Sursa foto: 123rf.com