Alimentația copiilor mici nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ultimul deceniu. Din păcate, „ar putea deveni mult mai deficitară” în timpul pandemiei de COVID-19, spune UNICEF.

Doar un copil din trei se hrănește sănătos

În perioada crucială în care copiii încep să consume alimente solide, doar unu din trei beneficiază de o alimentație suficient de diversificată pentru a-i asigura o creștere armonioasă. Alimentația deficitară este un pericol pentru dezvoltarea micuților. Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios. Acest fapt are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF astăzi.

Raportul Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani”

Raportul Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life [Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață]– publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână – avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii, fără a se observa îmbunătățiri majore în ultimii zece ani.

Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”.

Alimentația deficitară la copii. Analiză în 91 de țări

Analiza a inclus 91 de state. Raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi. Doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de țări relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.

Raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. Procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.

Alimentația deficitară din copilărie, efecte pe întreaga viață

Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații proaste și ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară. Vor avea rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.

Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție. Riscă retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate cauzată de o alimentație proastă. Necesarul de nutrienți esențiali este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții.

Citește și: Copiii, expuși unui risc crescut în mediul online în timpul pandemiei de COVID-19. Avertizează UNICEF

Alimentația deficitară afectează 50 % dintre copii

La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere. Este vorba de aproximativ 23 de milioane de copii mai mici de doi ani. Prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani.

Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă. În 2020, proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).

Citește și: 8 alimente bogate în vitamina K de consumat în timpul sarcinii

În România, ușor progres în alimentația copiilor

Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un ușor progres. A fost redus procentul de copii sub 5 ani cu retard de creștere. Acesta a scăzut de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privința emacierii moderate și severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un ușor progres se înregistrează și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.

Posibile soluții

Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:

  • Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor.
  • Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile.
  • Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.

Progrese, cu ajutorul investițiilor

Raportul despre alimentația deficitară notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investițiilor. În America Latină și Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dietă minim diversificată. În Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiții prin care să se asigure tuturor copiilor alimentația diversificată de care au nevoie. Astfel, se va asigura prevenirea oricăror forme de malnutriție. Copiii vor crește, se vor dezvolta și vor învăța la potențialul lor maxim.

Citește și: Deficitul de vitamina C – ce probleme de sănătate pot apărea

Alimentație sănătoasă  

Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii”, a declarat Fore. „Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor”.

Sursa foto: 123rf.com